Gânduri Călătoare

Cred că judecarea unei persoane după nişte aparenţe întâmplătoare dovedeşte lipsa de experienţă în relaţiile cu oamenii sau,uneori trădează chiar monstruleţul verde numit invidie. Dar ar fii o nedreptate să catalogăm persoanele care ţin cont de aparenţe, doar cunoscând acest lucru, pentru că omul are un caracter  prea complex pentru ca o singură opinie, un singur gest să îl poată descrie.

       Nu încurajez clasificarea persoanelor şi formarea unei păreri imediate. Cunoaşterea unui individ implică mai mult de cinci minute de conversaţie (uneori, ne formăm opinii chiar şi fără a purta o conversaţie),  o fotografie (vezi hi5), o simplă vorbă aruncată-n vânt…Suntem mult prea complecşi ca personalitate, însă de multe ori putem lăsa o impresie greşită celor din jur.

        Deseori avem o urmă de dispreţ faţă de cineva doar pentru că nu ne place nouă cum arată, cum se îmbracă, ce statusuri pune pe messenger, în ce cartier stă sau pentru că este mai bun decât noi în anumite domenii. Să fim serioşi, un singur cuvânt spus despre o persoană nu o poate caracteriza. În plus, personalităţile noastre în plin proces de asimilare pot fi formate chiar din trăsături constrastante. Sunt bun, dar în unele momente pot fi şi rău; sunt generos, dar şi egoist; sunt aiurit, dar şi serios. Sunt om. Şi asta implică multe.

        Am fost plăcut surprinsă de persoane despre care îmi formasem o opinie greşită, pe baza unor aparenţe înşelătoare. De aceea mi-ar plăcea să stăm mai mult să cunoaştem o persoană ( bineînţeles, nu poţi cunoaşte un om în totalitate nici după o viaţă întreagă; mereu te va surprinde cu ceva nou ), să nu ne mai grăbim cu concluziile chiar dacă trăim în ‘secolul vitezei’, să lăsăm superficialitatea deoparte, să fim mai profunzi în gândire şi să îi privim pe cei din jur din diferite puncte de vedere. Fiecare este deosebit în felul său.